Documentul de poziție al Grupului PPE privind pregătirea: Un apel la trezire pentru Europa

Grupul PPE salută Strategia Uniunii Europene de Pregătire a Comisiei și subliniază nevoia urgentă de măsuri tangibile și realizabile pentru a spori reziliența și pregătirea UE pentru situații de criză. UE trebuie să sporească urgent gradul de pregătire civilă printr-o abordare la nivelul întregii administrații, al întregii societăți și a tuturor riscurilor, ca parte integrantă a unei Europe sigure. Având solidaritatea ca principiu de bază, trebuie să consolidăm capacitatea de rezistență, să protejăm cetățenii și să asigurăm continuitatea instituțiilor, a piețelor și a serviciilor esențiale. Pregătirea, împreună cu apărarea și securitatea, formează triada esențială care stă la baza capacității Uniunii de a proteja suveranitatea și integritatea teritorială a statelor sale membre, a insulelor și a regiunilor sale ultraperiferice, afirmând în același timp autonomia strategică a Europei și rolul său de actor geopolitic într-o lume tot mai provocatoare .

Previziune și anticipare

• Evaluarea comună a riscurilor: Construirea unei recunoașteri și înțelegeri comune a amenințărilor existențiale la adresa Europei și a securității sale, creând astfel o bază pentru un proces decizional responsabil și colectiv.
  
• Îmbunătățirea schimbului de informații: Consolidarea comunicării între sectoarele civil și militar, implicând actori publici și privați din întreaga UE. Consolidarea cooperării între serviciile de informații și agențiile de aplicare a legii din întreaga UE și îmbunătățirea schimbului de date dintre acestea.
  
• Protocoale de urgență: Stabilirea și asigurarea compatibilității procedurilor de răspuns la situații de criză în cadrul instituțiilor UE, al statelor membre și al UE-NATO, inclusiv prin exerciții și simulări comune periodice, ghidate de principiul solidarității, al încrederii reciproce și al suveranității naționale și care să acopere chiar și cele mai extreme situații militare neprevăzute. Sisteme de alertă rapidă: Investiții în infrastructura și echipamentele de alertă rapidă, cum ar fi sistemele de monitorizare și detectare prin satelit, pentru a acoperi întregul teritoriu și frontierele UE, inclusiv regiunile ultraperiferice.

Reziliența funcțiilor vitale ale societății

• Consolidarea adaptării la schimbările climatice: Abordarea impactului crescând al fenomenelor meteorologice extreme și al dezastrelor naturale prin toate politicile și investițiile relevante, în special în regiunile vulnerabile, cum ar fi insulele, comunitățile de coastă și zonele ultraperiferice.
  
• Aplicareadeplină a DSA: Asigurarea unui mediu online sigur, accesibil și rezilient, cu accent pe evaluarea și atenuarea riscurilor sistemice, dezvoltarea mecanismelor de răspuns la crize, combaterea dezinformării și protecția instituțiilor democratice, inclusiv a alegerilor.
  
• Reziliența digitală și securitatea cibernetică: Protejarea UE infrastructurii digitale critice și reducerea dependenței de furnizorii străini. Asigurarea unui ecosistem sigur și a sprijinului pentru dezvoltarea pe scară largă a tehnologiilor europene în domenii critice, cum ar fi cloud-ul, inteligența artificială și calculul cuantic. Lansarea unui corp de rezervă al UE în domeniul securității cibernetice, format din experți din sectoarele public, privat și academic, pentru a sprijini statele membre în situații de criză.
  
• Reziliența și competitivitatea industrială: Asigurarea unei capacități de producție suficiente prin consolidarea rezilienței și a autonomiei strategice a lanțurilor de aprovizionare esențiale prin politici industriale coordonate și reducerea birocrației. Consolidarea stocării la nivelul UE a componentelor-cheie (de exemplu, semiconductori, materiale medicale, pământuri rare) și accelerarea autorizării și a investițiilor în clustere de producție de tehnologii curate.
  
• Reziliența spațială: Asigurarea punerii în aplicare rapide a infrastructurii pentru reziliență, interconectivitate și securitate prin satelit (IRIS2) și observarea Pământului, în special prin programul Copernicus și prin sprijinirea consorțiului industrial european SpaceRISE. Extinderea infrastructurii spațiale, în special a sateliților, și investiții în Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial.

Pregătirea populației

• Educație privind pregătirea cotidiană și reziliența: Promovarea competențelor cetățenești de bază, cum ar fi pregătirea pentru acasă, primul ajutor și planificarea evacuării. Promovarea unei culturi a pregătirii în viața de zi cu zi.
  
• Strategie de comunicare eficientă: Elaborarea unei strategii de comunicare eficiente pentru a sensibiliza publicul cu privire la riscuri, pentru a contracara amenințările hibride și pentru a promova sprijinul pentru pregătire în toate societățile UE, precum și o infrastructură de comunicare rezistentă la crize.
  
• Consolidarea comunității și voluntariat: Consolidarea protecției civile și a serviciilor de urgență prin sprijin pentru personal, formare și exerciții comune și pregătire la nivelul comunității. Implicarea societății civile în planificare și cartografierea capacităților acesteia. Promovarea unei culturi a voluntariatului (de exemplu, pompieri, protecție civilă, forțe militare de rezervă), inclusiv prin eliminarea barierelor administrative și încurajarea implicării cetățenilor - de exemplu, prin Directiva privind timpul de lucru.

Cooperarea civil-militară

• Creșterea cooperării civil-militare: Să permită un răspuns mai rapid la situații de criză, o utilizare mai eficientă a resurselor și o mai bună coordonare și interoperabilitate, inclusiv exerciții periodice.
  
• "Schengen militar": Creșterea mobilității forțelor armate printr-o mai bună coordonare UE-NATO în domeniul transporturilor și logisticii, cu accent pe infrastructură, norme armonizate și cooperare transfrontalieră. Sprijinirea programului PESCO și a viitorului plan al Comisiei privind mobilitatea militară.
  
• Stimularea finanțării apărării civile și militare: Sprijinirea construirii de infrastructuri comune, a achizițiilor cu dublă utilizare (de exemplu, protecția CBRN), a cercetării și dezvoltării comune, a rezervelor strategice de resurse critice și a protecției sporite a infrastructurilor critice.

Răspunsul la crize

• Consolidarea DG HERA: asigurarea capacității de a achiziționa contramăsuri medicale pentru a contracara epidemiile, amenințările CBRN și bioterorismul și menținerea unui stoc strategic al UE de astfel de contramăsuri. Să asigure resurse suficiente pentru DG HERA, inclusiv pentru plăți rapide în situații de urgență. Se așteaptă ca viitoarele strategii privind constituirea stocurilor și contramăsurile medicale să contribuie la capacitatea de rezistență și la pregătirea UE.
  
• Primii respondenți: O mai bună cooperare în ceea ce privește personalul, echipamentele și alte resurse, pe baza mecanismului de protecție civilă al Uniunii.
  
• Consolidarea ECDC: Cu resurse și capacități pentru a coordona gestionarea crizelor la nivelul UE și răspunsurile rapide la crizele sanitare și la amenințările transfrontaliere la adresa sănătății.
  
• Achiziționarea de echipamente grele prin intermediul rescEU: Extinderea capacităților UE de răspuns la dezastre și a stocurilor cu protocoale de distribuție internă și transfrontalieră de urgență. Asigurarea capacității de distribuție regională a activelor rescEU și a unui răspuns rapid la crize simultane.
  
• Punerea în aplicare a IMERA: îmbunătățirea gestionării întreruperilor critice ale lanțului de aprovizionare și asigurarea circulației bunurilor, serviciilor și persoanelor în timpul situațiilor de urgență.
  
• Îngrijirea în masă și sprijinirea populației: Asigurarea accesului coordonat la adăposturi de urgență, alimente, apă, asistență medicală, precum și localizarea și sprijinirea familiilor. Consolidarea capacităților la nivelul UE de a asista populațiile strămutate sau grav afectate, inclusiv prin intermediul unor canale solide de alertă și informare a populației în situații de criză.
  
• Pregătirea medicală: Consolidarea autonomiei Europei în ceea ce privește produsele farmaceutice, medicamentele esențiale și dispozitivele medicale prin asigurarea producției și livrării, reducerea dependenței de furnizorii externi, soluționarea penuriei recurente și construirea unei industrii a sănătății rezistente și inovatoare, pregătită pentru crizele viitoare și capabilă să asigure accesul adecvat al regiunilor de frontieră și al insulelor la serviciile de sănătate.

Securitatea energetică

• Promovarea integrării Uniunii energetice: Sprijinirea și accelerarea dezvoltării interconexiunilor energetice între statele membre pentru a construi o piață a energiei eficientă și coerentă, permițând o rețea energetică mai stabilă și o distribuție sigură a resurselor energetice și reducând dependența de partenerii externi.
  
• Securizarea și protejarea infrastructurilor energetice și de comunicații critice prin asigurarea controlului și a rezilienței la nivelul UE, inclusiv a capacităților de reparare la nivelul UE, prin reducerea dependenței de furnizorii din afara UE și prin protejarea activelor-cheie, inclusiv a cablurilor submarine strategice.
  
• Accelerarea proiectelor strategice de interconectare a gazelor și electricității pentru a pune capăt izolării energetice a regiunilor periferice, ultraperiferice și insulare ale statelor membre.
  
• Asigurarea unei energii de bază stabile: Producția fermă de energie electrică dispecerizabilă, inclusiv energia nucleară, împreună cu stocarea, flexibilitatea și serviciile de sistem, vor continua să joace un rol important pentru securitatea energetică europeană, asigurând o producție stabilă și fiabilă de energie atât pentru industrie, cât și pentru consumatori.

Securitate și suveranitate alimentară

• Securitatea aprovizionării cu alimente: Integrarea securității alimentare în legislația și politicile agricole, climatice și de mediu, inclusiv prin investiții strategice în producția de îngrășăminte din UE, sprijinirea cultivării interne a culturilor proteice și diversificarea surselor de hrană pentru animale. Includerea piețelor și a depozitelor de produse alimentare în strategiile mai ample de pregătire de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente.

Cooperarea public-privat

• Flexibilitatea achizițiilor publice: Adaptarea normelor privind achizițiile publice pentru a asigura furnizarea rapidă, continuă și eficientă de bunuri și servicii esențiale în perioade de criză.

Reziliența prin parteneriate externe

• Consolidarea rezilienței reciproce cu țările terțe. Colaborarea în vederea anticipării, pregătirii, prevenirii și răspunsului la crize pentru a reduce riscul de propagare la UE a efectelor crizelor din afara granițelor noastre și pentru a sprijini partenerii noștri. Încorporarea experienței și expertizei militare și de protecție civilă ucrainene recente în măsurile de pregătire ale UE.
  
• Integrarea pregătirii și rezilienței la nivelul UE în cooperarea cu NATO, , inclusiv prin dialog structurat, schimb de practici și coordonare.

Buget pregătit pentru situații de criză

• Adaptarea bugetului UE prin realizarea de progrese în ceea ce privește noile resurse proprii și facilitarea împrumuturilor comune specifice pentru a asigura flexibilitatea și disponibilitatea resurselor în situații de urgență.