Asasinarea lui Daphne rămâne un test la nivel european pentru statul de drept

Omul de afaceri Yorgen Fenech a fost achitat de acuzația de complicitate la asasinarea Daphnei Caruana Galizia.

Verdictul reprezintă o eroare judiciară scandaloasă, extrem de greu de conciliat cu volumul de probe prezentate în cadrul procesului. Acesta nu poate pune capăt dezbaterii europene privind uciderea lui Daphne, corupția pe care a dezvăluit-o sau eșecurile instituționale care au însoțit asasinarea ei.

La aproape nouă ani de când o jurnalistă a fost ucisă într-un stat membru al UE pentru că își făcea meseria, sistemul judiciar maltez a eșuat atât de catastrofal încât bărbatul acuzat că a comandat asasinarea ei este acum un om liber.

Cei care au comis asasinatul se află în spatele gratiilor. Cei care au furnizat bomba au fost condamnați. Intermediarul și-a recunoscut implicarea și a identificat persoana care, potrivit acestuia, a comandat asasinatul.

Cu toate acestea, nimeni nu a fost condamnat pentru că a ordonat uciderea Daphnei Caruana Galizia.

Pentru Grupul PPE, povestea nu se poate încheia aici.

Asasinarea lui Daphne nu a fost niciodată doar un caz penal maltez. A devenit un test european: dacă Uniunea Europeană poate apăra democrația, libertatea presei și statul de drept atunci când acestea sunt atacate în interiorul unuia dintre propriile sale state membre.

O anchetă publică independentă a stabilit că statul maltez trebuie să-și asume responsabilitatea pentru asasinarea lui Daphne. Ancheta a constatat că o cultură a impunității, generată la cele mai înalte niveluri ale guvernului, s-a răspândit prin instituțiile țării și a creat circumstanțele în care asasinarea ei a devenit posibilă.

Procesul Fenech a scos la iveală consecințele acestor eșecuri.

Perchezițiile întârziate, probele care nu au fost asigurate atunci când ar fi trebuit, scurgerile de informații și eșecurile de a investiga în mod corespunzător persoanele apropiate de puterea politică au devenit toate parte a pledoariei apărării. Au fost ridicate întrebări serioase cu privire la terțe părți influente și la eșecul autorităților de a le investiga cu urgența și rigoarea necesare.

Există o ironie amară aici.

Eșecul statului de a stabili imaginea de ansamblu, de a asigura probele și de a investiga în mod corespunzător persoanele influente a fost apoi folosit pentru a crea îndoieli în sala de judecată.

Eșecul instituțional a devenit parte integrantă a apărării.

Posibilitatea ca alte persoane să fi fost implicate în uciderea lui Daphne ar fi trebuit să extindă cercetarea în vederea stabilirii responsabilității. Aceasta nu ar fi trebuit să devină niciodată o cale de a ascunde responsabilitatea individuală.

Nici evenimentele care au urmat asasinării lui Daphne nu pot fi ignorate. Probele au fost ascunse. Justiția a fost obstrucționată. Persoane apropiate de cele mai înalte niveluri ale puterii politice au beneficiat de un tratament la care cetățenii obișnuiți nu s-ar putea aștepta niciodată. Responsabilitatea pentru aceste eșecuri revine în întregime statului maltez.

Există informații conform cărora achitarea va fi contestată în apel. Acesta este minimul care ar trebui să se întâmple. Fiecare cale juridică capabilă să corecteze acest rezultat trebuie urmărită cu rigurozitate.

Însă acest caz a scos la iveală ceva mai amplu decât un simplu verdict.

Un sistem judiciar care poate petrece aproape nouă ani investigând și judecând asasinarea unei jurnaliste de importanță internațională, doar pentru ca procesul să se încheie într-un astfel de haos, pur și simplu nu funcționează așa cum ar trebui.

Sistemul judiciar din Malta necesită o reformă urgentă. Eșecurile dezvăluite aici vizează capacitatea statului de a ancheta persoane influente, de a păstra probele și de a face dreptate acolo unde interesele politice și economice se ciocnesc.

Aceasta nu este doar o preocupare malteză. Malta este un stat membru al Uniunii Europene. Când Daphne a fost ucisă, ea investiga legăturile dintre corupție, puterea politică și interesele puternice ale mediului de afaceri.

A fost ucisă pentru a-i opri activitatea. La aproape nouă ani distanță, urmărirea penală a cazurilor de corupție pe care le-a dezvăluit rămâne o parte esențială a procesului de asigurare a justiției. Prin urmare, și Europa are o responsabilitate.

Asasinarea unui jurnalist care investighează corupția nu este doar o tragedie națională. Este un atac la adresa democrației europene.

Nu poate exista toleranță față de legăturile politice care protejează persoanele de anchetă, nu se pot accepta anchete compromise și nu se poate normaliza impunitatea atunci când jurnaliștii sunt amenințați sau uciși din cauza adevărurilor pe care le dezvăluie.

Fiecare pistă credibilă care duce la o conspirație mai amplă trebuie urmărită. Mărturiile date sub jurământ trebuie examinate riguros. Oricine a obstrucționat sau a compromis ancheta trebuie să răspundă pentru faptele sale. Iar corupția pe care Daphne a fost ucisă pentru a o împiedica să o dezvăluie trebuie, în cele din urmă, urmărită penal.

Comisia Europeană trebuie să continue să insiste asupra existenței unor instituții eficiente, a unor forțe de ordine independente și a unei reforme autentice a statului de drept în Malta.

Parlamentul European trebuie să continue să analizeze cu atenție situația din Malta și să mențină cazul Daphne pe agenda europeană.

Un proces penal s-a încheiat. Responsabilitatea Europei nu s-a încheiat.

Justiția pentru Daphne înseamnă să vedem dacă Uniunea Europeană este sinceră atunci când promite să apere democrația, libertatea presei și statul de drept.

Pentru Grupul PPE, nu poate exista nicio ambiguitate. Trebuie să fie așa.