De la terenul de joc la politică: De ce UE trebuie să se alinieze la tendințele sportive mondiale

Sportul era odată considerat ceva care se afla deasupra politicii. Cele mai recente ediții ale Cupei Mondiale și confruntările geopolitice tot mai intense din jurul competițiilor mondiale arată că acest lucru nu mai este valabil. 

Astăzi, sportul nu mai este doar divertisment. Este putere, influență și afaceri. Drepturile de organizare, investițiile susținute de stat și dominația comercială tot mai mare a organismelor de conducere, precum FIFA, modelează din ce în ce mai mult politica internațională și piețele globale. Ceea ce odinioară era în principal o activitate socială și culturală a devenit o industrie globală de miliarde de euro. 

Timp de ani de zile, sportul a beneficiat de un statut special care i-a permis să funcționeze cu o autonomie mult mai mare decât majoritatea sectoarelor. Însă, pe măsură ce organismele de conducere supraveghează piețe în valoare de miliarde, iar evenimentele sportive au consecințe politice și economice majore, acest caracter excepțional devine din ce în ce mai greu de justificat. Prin urmare, Uniunea Europeană este din ce în ce mai puțin dispusă să trateze sportul ca pe ceva care există în afara cadrului său juridic și de reglementare. 

Pentru PPE, acest aspect este important deoarece sportul rămâne profund legat de viața europeană. Milioane de europeni se implică în sport în fiecare zi, în calitate de suporteri, sportivi, voluntari și participanți. Sportul construiește comunități, promovează sănătatea și încurajează incluziunea, în special pentru persoanele cu șanse reduse și pentru persoanele cu dizabilități. Acesta este Modelul Sportiv European. 

Tocmai pentru că sportul joacă un rol social atât de important, guvernanța sportului și chestiunea privind cine deține puterea în cadrul acestuia au devenit o chestiune de interes public. Încrederea în sport nu depinde doar de ceea ce se întâmplă pe teren, ci și de faptul dacă structurile din spatele acestuia sunt echitabile, transparente și responsabile. 

În același timp, comercializarea rapidă a sportului a scos la iveală limitele statutului său special. Investițiile transfrontaliere, fluxurile financiare și monetizarea competițiilor majore ridică din ce în ce mai mult probleme care nu pot fi separate de normele UE privind concurența, transparența și responsabilitatea. 

PPE respinge ideea că sportul ar trebui să se afle în afara sferei de aplicare a legislației UE. Hotărârile recente ale Curții Europene de Justiție au confirmat că organismele sportive sunt supuse normelor europene atunci când deciziile lor au efecte economice semnificative. Acest lucru reflectă o schimbare mai amplă și necesară către o guvernanță mai puternică și o mai mare responsabilitate. 

Dezbaterea tot mai intensă privind prețurile biletelor este un exemplu în acest sens. Sistemele de stabilire dinamică a prețurilor sunt adesea prezentate ca simple mecanisme de piață. În realitate, sportul nu funcționează ca o piață concurențială obișnuită. Suporterii nu pot pur și simplu să aleagă o altă finală a Cupei Mondiale, un alt stadion sau un alt organizator. 

Așa cum au avertizat recent organizațiile de consumatori într-o scrisoare comună adresată Ursulei von der Leyen, evenimentele sportive în direct se caracterizează printr-o raritate structurală: un singur organizator, o singură locație, o singură dată – și, adesea, o singură platformă de vânzare a biletelor. 

În acest context, stabilirea dinamică a prețurilor nu recompensează eficiența. Ea transformă loialitatea suporterilor într-o licitație. Rezultatul este din ce în ce mai clar: prețuri mai mari, accesibilitate redusă pentru suporterii obișnuiți și frustrare crescândă în rândul suporterilor din întreaga Europă. 

Plângerile legate de turneele majore, inclusiv competițiile organizate sub autoritatea FIFA, ajung deja la autoritățile de reglementare europene.