Ruperea tăcerii în domeniul sănătății mintale

Își poate permite Europa să ignore sănătatea mintală?

În fiecare octombrie, ne oprim puțin pentru a vorbi despre sănătatea mintală. Dar pentru milioane de europeni, aceasta nu este o problemă de o zi. Este vorba de viața de zi cu zi. Este studenta căreia îi este frică să iasă din camera de cămin. Tatăl care nu a dormit de săptămâni întregi. Asistenta care oferă îngrijire, dar nu o poate cere.

Tema din acest an a Zilei mondiale a sănătății mintale- sănătateamintalăeste un drept universal al omului -nuar trebuidoarsărezoneze. Ar trebui să tragă un semnal de alarmă, deoarece cifrele spun o poveste sumbră: una din opt persoane din întreaga lume trăiește cu o tulburare de sănătate mintală. În Europa, conform Eurobarometrului din iunie 2023, aproape jumătate dintre cetățeni (46%) afirmă că au suferit suferințe emoționale sau psihologice în ultimul an. Iar dintre cei care au avut probleme, mai mult de jumătate nu au primit ajutor profesional.

Pandemia a tras cortina peste ceva ce mulți știau deja. Izolarea, presiunea financiară și teama au creat o furtună perfectă. Dar furtuna nu a trecut. Chiar și acum, listele lungi de așteptare, serviciile subfinanțate și stigmatizarea îi împiedică pe oameni să obțină îngrijirea de care au nevoie.

Costurile? Nu doar emoțional. Este și economic. Conform celor mai recente date disponibile, problemele de sănătate mintală costă UE peste 600 de miliarde de euro în fiecare an, ceea ce reprezintă mai mult de 4% din PIB-ul nostru. Aceasta înseamnă productivitate pierdută, zile de concediu medical și vieți deraiate.

Cetățenii din întreaga UE vorbesc deschis. Citim din ce în ce mai des despre situația dificilă a tinerilor din întreaga Europă, care se confruntă cu probleme precum epuizarea profesională și problemele de sănătate mintală. Acestea reflectă costul uman ascuns în spatele datelor: durerea care nu apare în foile de calcul, ci în viețile întrerupte și în viitorul pus în așteptare. Și totuși, chiar dacă gradul de conștientizare crește, diferența dintre nevoi și acces rămâne mare.

Asistența medicală mintală este încă o loterie a codurilor poștale. Geografia, venitul sau chiar vârsta pot decide dacă cineva primește sau nu ajutor.

Acesta este motivul pentru care Grupul PPE militează pentru o nouă abordare. Una care să plaseze sănătatea mintală acolo unde îi este locul: în centrul elaborării politicilor UE.

În 2023, am pledat pentru înființarea unei comisii dedicate sănătății publice. Acesta a fost doar începutul. În prezent, acest comitet colaborează îndeaproape cu Comisia Europeană și cu experți de top pentru a colecta date, a elabora strategii și a responsabiliza instituțiile.

Date mai bune înseamnă detectare precoce. Detectarea mai timpurie înseamnă rezultate mai bune. Dar nu este vorba doar de cifre. Este vorba despre oameni, în special despre tineri. Tinerii din Europa se confruntă cu niveluri fără precedent de stres, anxietate și depresie. Grupul PPE solicită educație în domeniul sănătății mintale în școli, mai mult sprijin pentru profesori și familii și acces rapid la îngrijire pentru tineri, atât în interiorul, cât și în afara sistemului educațional.

De asemenea, credem că serviciile de sănătate mintală trebuie să fie accesibile și ușor de accesat. Asta înseamnă mai multe investiții, da. Dar înseamnă și investiții mai inteligente: în formare, cercetare, prevenire și cooperare transfrontalieră. Nimeni nu ar trebui să fie lăsat în urmă pentru că locuiește în țara greșită sau pentru că nu își poate permite terapeutul potrivit.

Politica în domeniul sănătății mintale nu poate fi tratată ca o problemă secundară. Este fundamentul unei Europe sănătoase, productive și reziliente. Așadar, își poate permite Europa să investească în sănătatea mintală? Adevărul este că nu ne putem permite să nu investim. O Europă mai puternică începe cu minți mai sănătoase. Să facem din sănătatea mintală un drept, nu doar în cuvinte, ci și în fapte.