Document privind creșterea economică

23.02.2015

Document privind creșterea economică

În această lume aflată în schimbare, Europa este în continuare cel mai bun loc din punctul de vedere al condițiilor de viață. În contextul unei lumi globalizate și al unei tendințe demografice îngrijorătoare, dorim să ne apărăm economia socială de piață. Pentru a putea duce la îndeplinire acest obiectiv, trebuie să ne îmbunătățim competitivitatea și să explorăm potențialul de creștere al Europei. Dorim să menținem o industrie competitivă care să producă în Europa, nu să exportăm locurile de muncă și poluarea (din ce în ce mai mare) către alte regiuni ale lumii.

Dorim ca Europa să își redobândească poziția de lider în domeniile cercetării, inovării și educației. Statele membre sunt responsabile pentru o serie de domenii importante, precum reformele structurale, piețele flexibile ale muncii și competitivitatea, care se pot realiza cel mai bine cu ajutorul unui dialog funcțional și real cu partenerii sociali. În lipsa justiției sociale, nu se poate asigura stabilitatea pe termen lung. O economie socială de piață funcțională constituie baza oricărui proces de creare de noi locuri de muncă.

Așa cum prevede Tratatul de la Lisabona, Uniunea va depune eforturi pentru a realiza „o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social.” Europa are un rol esențial în acest sens, multe aspecte ale contribuției sale fiind prezentate în cadrul studiului privind costurile non-Europei (Cost of non-Europe study). În decursul noului său mandat de cinci ani și pe baza priorităților adoptate la Albufeira, Grupul PPE își va orienta activitatea în jurul următoarelor cinci teme, pentru a stimula creșterea durabilă și a sprijini crearea de locuri de muncă, îndeosebi pentru tinerii europeni, în rândul cărora, în prezent, se înregistrează cele mai ridicate rate ale șomajului:

  • Asigurarea unei baze pentru creștere: stabilitatea
  • Accesul IMM-urilor la capital
  • Reglementarea inteligentă pentru o piață unică europeană dinamică
  • Adoptarea măsurilor necesare pentru a asigura că investițiile ajung la destinatar
  • Consolidarea industriei în cadrul unei Europe interconectate

Asigurarea unei baze pentru creștere: stabilitatea

În lipsa stabilității, nu se poate asigura o creștere durabilă. Pe de altă parte, în lipsa creșterii, nu se poate asigura o stabilitate durabilă. Problemele fiscale dintr-un stat membru nu au impact numai asupra cetățenilor statului respectiv, ci și asupra economiei și locurilor de muncă de la nivelul întregii UE. Statele membre împreună cu Uniunea au depus eforturi intense în ultimii ani pentru a recâștiga încrederea în stabilitatea fiscală și piețele financiare din cadrul UE.

Am trecut cu bine peste ce a fost mai greu, iar Europa revine încet, dar sigur, la o creștere durabilă. Cu toate acestea, încă mai există riscuri, iar credibilitatea redobândită nu trebuie periclitată. Normele prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere, cadrul de supraveghere macroeconomică, pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare și pachetul privind guvernanța economică trebuie să fie puse în aplicare pe deplin și respectate. Nu trebuie să se permită introducerea unor modificări și a unor derogări motivate politic.

Asumarea în prezent a responsabilității pentru respectarea unor bugete sustenabile și efectuarea de investiții inteligente va permite evitarea unei îndatorări excesive a generațiilor viitoare. Statele membre trebuie să respecte recomandările precise, specifice fiecărei țări, formulate în cadrul semestrului european și să acorde o mai mare atenție reformelor structurale și competitivității în domeniul coordonării economice și fiscale. Un obiectiv prioritar va fi punerea în aplicare a cadrului convenit în ceea ce privește uniunea bancară și asigurarea respectării acestuia, pentru a face posibilă instituirea de urgență a unui sistem credibil și robust.

Accesul IMM-urilor la capital

Creșterea întreprinderilor din UE este strâns legată de stabilitatea piețelor financiare, în sensul în care problemele de finanțare cu care se confruntă IMM-urile și întreprinderile nou-înființate nu vor putea fi soluționate decât după ajustarea bilanțurilor băncilor și punerea în aplicare în mod corespunzător a uniunii bancare. În urma rezultatelor testului de rezistență gestionat de BCE, este absolut necesar ca băncile care au nevoie de mai mult capital să respecte planul stabilit în mod specific pentru ele. Grupul nostru a depus eforturi constante în vederea facilitării accesului IMM-urilor la piețele de capital. Uniunea piețelor de capital ar trebui să sprijine dorința IMM-urilor de a investi în economia reală, în concordanță cu Strategia Europa 2020.

BEI are un rol esențial în facilitarea accesului la capital al întreprinderilor mai mici. Majorarea capitalului BEI din 2013 trebuie să fie valorificată pe deplin. Este nevoie să se mobilizeze o primă de emisiune în valoare de 20 de miliarde de euro pentru instrumentele BEI. În cazul unei lacune generate de contribuția insuficientă a băncilor obișnuite, BEI poate interveni, preluând riscul. BEI ar trebui să acorde garanții și băncilor locale, care au un rol esențial în finanțarea economiei reale, îndeosebi în regiuni afectate de criza economică. De asemenea, BEI ar trebui să extindă Inițiativa pentru finanțarea comerțului la nivelul UE.

Statele membre ar trebui să utilizeze o parte a creditelor din fondurile structurale care le revin pentru a partaja riscurile de creditare ale BEI și pentru a oferi garanții de creditare pentru acțiuni în domeniul cunoașterii și al competențelor, precum și acces la finanțare pentru IMM-uri. Trebuie să consolidăm în continuare inițiativele Grupului BEI pentru mecanismele de finanțare inovatoare a IMM-urilor, să încurajăm băncile să furnizeze resurse financiare prin împrumuturi și garanții și să asigurăm furnizarea unui capital de risc pe termen lung fără a aduce prejudicii sectorului serviciilor de creditare regulate și acordând o atenție deosebită regiunilor în care IMM-urile nu beneficiază decât de un acces limitat la capital.

De asemenea, trebuie dezvoltate soluții alternative la finanțarea de către sectorul bancar, deoarece este nevoie de instrumente financiare moderne, precum capitalul de risc, finanțarea participativă și obligațiunile pentru finanțarea proiectelor. Cooperativele financiare pentru finanțarea IMM-urilor (cooperativele de credit) ar trebui considerate, de asemenea, instrumente alternative de finanțare. Trebuie să se îmbunătățească accesul IMM-urilor la finanțarea și la procedurile de achiziții publice disponibile la nivel național și la nivelul UE.

Dat fiind că împrumuturile pentru IMM-uri rămân un instrument important, condițiile-cadru ar trebui să faciliteze aceste împrumuturi, nu să le împiedice. Accesul IMM-urilor la capital trebuie să fie una dintre prioritățile pachetului de investiții al Comisiei, pe care grupul nostru îl va susține pe deplin. Având în vedere sprijinul larg și așteptările guvernelor naționale, contribuțiile din partea acestora ar demonstra într-adevăr credibilitatea acestui efort comun.

Pe scurt, UE trebuie să mobilizeze și să încurajeze toate sursele de investiții, atât publice, cât și private, pentru a garanta accesul IMM-urilor la capital. Parteneriatele public-privat ar trebui încurajate într-o mai mare măsură.

O reglementare inteligentă pentru o piață unică europeană dinamică

Europa ar trebui să aibă un cuvânt mai greu de spus în domenii de importanță majoră și să aibă mai puține competențe în ceea ce privește chestiuni de o importanță redusă. În această perioadă în care ne confruntăm cu o rată sporită a șomajului și cu o creștere economică lentă, trebuie, în primul rând, să evităm reglementarea excesivă și să revizuim normele existente, adică să dereglementăm și să reglementăm din nou cadrul legislativ în vederea favorizării locurilor de muncă și a investițiilor.

Solicităm realizarea unor evaluări de impact obligatorii pentru măsurarea sarcinilor administrative și a costurilor aferente noilor propuneri, precum și introducerea unui test obligatoriu privind IMM-urile. Grupul PPE propune, de asemenea, realizarea unor evaluări independente pentru determinarea consecințelor legislației UE asupra respectării principiilor subsidiarității și proporționalității. Europa are nevoie de propuneri sistematice pentru limitarea birocrației. Eforturile organismelor precum cele deja existente în Suedia, Republica Cehă, Germania și Regatul Unit constituie un bun exemplu pentru Uniunea Europeană.

În urma solicitării adresate de grupul nostru, noua Comisie Europeană are un vicepreședinte însărcinat cu îmbunătățirea reglementării și suntem încrezători că această nouă structură își poate duce la îndeplinire obiectivele. Noua Comisie Europeană este invitată să garanteze o reducere cu 25 % a costurilor legate de sarcinile birocratice, fără a aduce atingere înaltelor noastre standarde sociale, ecologice și în domeniul protecției consumatorilor. Normele existente ar trebui examinate în mod sistematic în vederea analizării valorii adăugate și a pertinenței lor, respectând pe deplin clauzele de încetare a efectelor sau de revizuire. Ar trebui să încurajăm un mediu normativ care să le permită întreprinderilor noi să își demareze activitatea cu o sarcină de reglementare și administrativă redusă.

În același timp, trebuie să definim norme eficiente care să permită stabilirea unei piețe comune care să genereze creștere economică și locuri de muncă. Finalizarea legislației în domeniul siguranței produselor de consum și al supravegherii pieței constituie un pas în acest sens. Sectorul serviciilor se numără, într-adevăr, printre sectoarele care aduc cea mai importantă contribuție la PIB-ul UE și este cel mai mare angajator din Europa. Până la începutul anului 2015, noua Comisie Europeană ar trebui să identifice etapele necesare pentru eliminarea obstacolelor rămase în calea realizării unei adevărate piețe unice a energiei. Trebuie exploatat potențialul de creștere economică și de creare de locuri de muncă al economiei circulare.

Cu toate acestea, în mod evident, cele mai inteligente norme nu vor fi utile decât dacă vor fi pe deplin aplicate și respectate. Există în continuare obstacole în calea creșterii economice și a creării de locuri de muncă, iar în anumite state membre apar noi bariere, inclusiv prin suprareglementare („gold-plating”). Programul Natura, care amenință să împiedice proiecte esențiale de investiții, ilustrează problemele care rezultă în urma aplicării reglementărilor. Comisia Europeană trebuie să abordeze aceste probleme cu prioritate: numai după aceea vom putea exploata potențialul deplin de creștere economică și de creare de locuri de muncă al motorului Natura și numai după aceea vor exista condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile noastre.

În ceea ce privește noile proiecte din cadrul prezentului mandat, în special piața unică digitală oferă potențial de creștere și de creare de locuri de muncă. Potrivit experților, câștigurile aferente creșterii eficienței se pot ridica până la 260 de miliarde de euro pe an. Fragmentarea pieței din Uniunea Europeană, precum și nivelul redus de încredere a consumatorilor în comerțul electronic constituie obstacole majore în calea dezvoltării rapide a pieței unice digitale.

Prin urmare, trebuie să asigurăm aplicarea și respectarea Directivei privind drepturile consumatorilor, a Directivei privind soluționarea alternativă a litigiilor și a Regulamentului privind soluționarea online a litigiilor. Este esențial să existe condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în acest sector și trebuie să se acorde o atenție deosebită punerii în aplicare a normelor privind concurența. Realizarea rapidă a pachetului privind piața unică a telecomunicațiilor va elimina roaming-ul, va facilita armonizarea într-o mai mare măsură a alocărilor de spectru și va instaura un cadru juridic pentru principiul neutralității rețelei. Revizuirea anumitor părți ale Reglementului privind telecomunicațiile, prevăzută pentru 2016, ne va permite să examinăm măsura în care normele sprijină investițiile în acest domeniu și consolidează piața europeană. Îmbunătățirea competențelor digitale ale cetățenilor noștri ar trebui să constituie o prioritate absolută. Trebuie să ne adaptăm sistemele educaționale la noile provocări digitale.

Dată fiind importanța esențială a protecției datelor pentru încrederea în piața digitală, Consiliul trebuie să finalizeze prima lectură a normelor privind protecția datelor până la finalul acestui an. Comisia a fost invitată să propună, anul următor, acte legislative pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, precum și să formuleze propuneri privind aplicarea acestora. În contextul economiei mondiale, astfel de norme sunt cruciale pentru exploatarea întregului potențial al pieței digitale. Avem nevoie de o strategie europeană solidă pentru a garanta securitatea internetului și a combate tentativele de încălcare a dreptului la viață privată. Trebuie realizată o analiză pentru dezvoltarea cadrului legislativ necesar pentru soluționarea chestiunilor precum internetul obiectelor, respectând totodată viața privată în mediul electronic.

Nu în ultimul rând, potențialul pieței noastre unice poate fi exploatat pe deplin, iar șomajul poate fi cu adevărat redus, numai prin sporirea mobilității pe piața europeană a forței de muncă.

Adoptarea măsurilor necesare pentru a asigura că investițiile ajung la destinatar

Bugetul Europei alocat politicilor structurale până în 2020 se ridică la peste 350 de miliarde de euro și reprezintă un instrument esențial pentru investiții, competitivitate și solidaritate, precum și pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Scopul nostru este să consolidăm masa critică de investiții și să asigurăm un impact maxim al fondurilor structurale și de investiții europene (ESI). Acordurile de parteneriat ar trebui să garanteze convergența bugetelor naționale cu fondurile ESI. Ar trebui să se elaboreze cât mai rapid strategii naționale, care să fie evaluate pentru a se asigura că includ cheltuieli eficiente din fondurile ESI și că sunt orientate în mod clar către creștere economică și crearea de locuri de muncă. Aceste mijloace financiare trebuie să fie orientate către consolidarea creșterii, abordând în același timp în mod corespunzător recomandările specifice fiecărei țări. Cu toate acestea, nu vom putea promova creșterea și crearea de locuri de muncă și nu vom putea sprijini persoanele aflate în dificultate decât dacă finanțarea ajunge la timp la destinatar și dacă își atinge într-adevăr scopul. Programele precum Orizont și COSME au un rol esențial în cadrul strategiei noastre privind creșterea.

Datorită concentrării la începutul perioadei a fondurilor pentru programele-cheie ale UE care contribuie la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă, au fost posibile mai multe investiții.

Grupul PPE nu va tolera nicio reducere, nicio întârziere și nicio gestionare defectuoasă a programelor de creștere sau a priorităților politice, precum FSE, care ar putea amenința aspirațiile vitale cu privire la care Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord. Grupul PPE este hotărât să identifice o soluție la lipsa recurentă de credite de plată de la nivelul bugetului UE, pentru a asigura faptul că UE își poate respecta pe deplin obligațiile juridice care îi revin. Grupul nostru consideră cinice și intolerabile situația actuală și atitudinea anumitor guverne naționale. În ceea ce privește inițiativa europeană privind tinerii, suntem preocupați de faptul că numai câteva dintre statele membre au început să utilizeze fondurile alocate în acest scop și solicităm adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru facilitarea procedurii de depunere a cererii. Această inițiativă împreună cu Garanția europeană pentru tineret se pot dovedi extrem de utile pentru a ajuta tinerii să scape de precaritatea locurilor de muncă. Atât revizuirea intermediară a cadrului financiar multianual, prevăzută în 2016, cât și bugetele anuale ar trebui să permită orientarea în continuare către inovare, investiții, locuri de muncă și creștere, precum și explorarea unei utilizări sporite a instrumentelor de investiții pentru consolidarea efectului de levier al bugetului UE.

Consolidarea industriei în cadrul unei Europe interconectate

Având în vedere faptul că „economia reală” constituie baza economiilor europene, scopul nostru este de a consolida competitivitatea industrială și de a menține producția în Europa. Europa trebuie să își atingă obiectivul de creștere a cotei industriei la 20 % din PIB-ul UE. Trebuie să mobilizăm toate mijloacele și resursele de care dispunem, îndeosebi în domeniul științelor, sprijinind o politică solidă în sectorul cercetării și elaborând programe de formare și de educație de înaltă calitate, pentru a menține avantajele competitive ale întreprinderilor industriale inovatoare din statele membre - în special în sectoarele strategice precum sectorul aeronauticii, cel al automobilelor, sectorul farmaceutic sau sectorul chimic. Industria și serviciile merg mână în mână într-o economie modernă și inovatoare.

Grupul nostru va depune toate eforturile posibile pentru a evita ca industria europeană să fie dezavantajată în raport cu concurenții săi la nivel mondial: nu vrem ca, în mediul concurențial mondial, industria noastră să fie afectată de noi sarcini. Trebuie să stabilim un echilibru just între reglementările de mediu, care sunt indispensabile, și consecințele din punctul de vedere al costurilor și al competitivității asupra industriilor noastre europene. Datorită dezvoltării rapide de noi tehnologii, în prezent, acest echilibru este mai ușor de realizat decât oricând. De asemenea, dezvoltarea tehnologiilor ecologice ar trebui să devină o ramură foarte importantă a industriei europene.

Pe lângă prețuri la energie accesibile și competitive la nivel internațional atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderi, Europa trebuie să beneficieze de o piață internă bine conectată și funcțională în domeniile energiei, transporturilor și telecomunicațiilor. Pachetul de investiții al Comisiei trebuie să ofere un nou impuls în acest scop.

Alături de Mecanismul pentru interconectarea Europei, acesta ar putea contribui la atragerea de investiții publice și private pentru implementarea rapidă a proiectelor de infrastructură urgente, îndeosebi rețeaua transeuropeană în domeniul transporturilor și 248 de „proiecte de interes comun” în domeniul energetic.

Sectorul transporturilor reprezintă elementul central al motorului creșterii economice europene. Proiectele legislative privind transportul feroviar și aerian european trebuie să aducă progrese reale și să fie adoptate rapid. Realizarea pieței feroviare europene și a SESAR reprezintă un test menit să determine dacă Europa este capabilă să depășească cu succes provocările din domeniul infrastructurii.