Declarația familiei politice PPE în cadrul Eurolat

Declarație politică semnată în cadrul spațiului rezervat familiilor politice în timpul sesiunii plenare a Adunării Parlamentare Euro-Latino-Americane (EuroLat), cu ocazia celei de-a XVII-a sesiuni plenare ordinare a acesteia.

Având în vedere cele mai urgente probleme politice și sociale ale momentului, parlamentarii subsemnați, reuniți în cadrul spațiului rezervat familiilor politice din cadrul EuroLat, membri ai Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European și ai partidelor afiliate din componenta latino-americană, semnează următoarea declarație:

În primul rând, șocați de tragicul accident feroviar care a avut loc ieri în provincia spaniolă Toledo, care a provocat zeci de decese și numeroși răniți, dorim să ne exprimăm profunda tristețe față de pierderea de vieți omenești, să transmitem cele mai sincere condoleanțe și solidaritate familiilor victimelor, precum și sprijinul și afecțiunea noastră tuturor celor afectați, și să le urăm celor răniți o recuperare rapidă și completă.

Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană a fost înființată acum douăzeci de ani cu scopul de a crea un parteneriat interparlamentar birregional de ambele părți ale Atlanticului, care să promoveze dialogul și înțelegerea reciprocă în apărarea valorilor democratice, libertății și drepturilor omului, pilonii fundamentali pe care se bazează Parteneriatul strategic biregional dintre Uniunea Europeană și America Latină și Caraibe.  De la sfârșitul anului 2025, cetățenii din Bolivia, Chile, Columbia, Peru și, cel mai recent, din Brazilia în America Latină, precum și din Slovenia, Ungaria, Suedia și Letonia în UE, au votat în cadrul unor alegeri competitive care, în majoritatea cazurilor, au condus la o alternanță pașnică a puterii. Din păcate, regimurile nedemocratice persistă încă în unele țări din cadrul parteneriatului nostru, oprimându-și popoarele și negând libertatea, respectul pentru libertatea individuală și drepturile omului cele mai elementare, încălcând astfel principiile fondatoare care au stat la baza creării EuroLat și subminând calitatea democratică a spațiului biregional.

În ceea ce privește Venezuela, salutăm recenta întoarcere în țară a liderului opoziției democratice, laureată a Premiului Nobel pentru Pace și a Premiului Saharov al Parlamentului European, María Corina Machado; solicităm eliberarea imediată a tuturor prizonierilor politici, încetarea persecuției tuturor opozanților și întoarcerea imediată a celor aflați în exil, precum și respectarea scrupuloasă a unui calendar electoral care să conducă la alegeri libere, democratice și verificabile la nivel internațional, organizate sub egida unui Consiliu Electoral Național independent până cel târziu în iulie 2027, astfel încât să contribuim la restabilirea instituțiilor democratice.

Facem apel la comunitatea internațională, și în special la autoritățile din UE și din America Latină, să-și unească forțele pentru a pune capăt rapid regimurilor autoritare și dictatoriale din Cuba și Nicaragua, regimuri care sunt anomale deoarece sunt anacronice și antidemocratice și care își persecută, înăbușă, încarcerează și sărăcesc populațiile; sperăm că în ambele națiuni surori vor fi luate măsuri semnificative în direcția unei tranziții către democrație, după decenii întunecate de comunism, persecuție, sărăcie și suferință.

Ne exprimăm profunda îngrijorare față de grave deteriorări instituționale, slăbirea calității democrației și erodarea progresivă a sistemului de control și echilibru observate în Mexic: colonizareainstituțiilor de către partidul de la putere, slăbirea organismelor electorale în perspectiva procesului electoral din 2027, efectele pernicioase ale reformei judiciare, care subminează independența sistemului judiciar și mecanismele care garantează statul de drept, precum și numeroasele episoade de violență, extorcare, intimidare și asasinarea jurnaliștilor și a liderilor politici, sociali și de opinie, constituie un semnal de alarmă față de care societățile noastre nu pot rămâne indiferente. Vom monitoriza îndeaproape și în mod continuu situația instituțională din țară și reafirmăm că separarea puterilor și independența instituțiilor sunt cerințe de bază pentru buna funcționare a democrației și pentru libertățile fundamentale ale cetățenilor. Salutăm, de asemenea, semnarea Acordului global UE-Mexic și solicităm ratificarea rapidă a acestuia de către Senatul mexican, singurul organism care nu a finalizat încă procedura de ratificare înainte de viitoarea sa intrare în vigoare.

Condamnăm demonstrațiile violente, jafurile și revoltele care au avut loc în mai multe țări ale Uniunii Europene (Franța, Italia, Belgia, Portugalia, Spania etc.), însoțite de ocupări ilegale ale spațiului public, distrugerea patrimoniului istoric, artistic și cultural, precum și atacuri asupra forțelor de ordine, care sunt încurajate și exploatate de stânga și de extrema stângă, contribuind la un climat de teamă, polarizare extremă, violență și intimidare care împiedică participarea normală la viața politică și exercitarea activității politice, într-un moment în care urmează să aibă loc alegeri în aproape toate aceste țări. Deși recunoaștem că într-o democrație există un drept legitim la manifestații pașnice, respingem cu fermitate exploatarea acestui val de proteste pentru a crea climatul de intimidare, violenței și distrugerii care le-a însoțit, uneori prin instrumentalizarea minorilor, și ne așteptăm ca autoritățile din aceste țări să își îndeplinească obligația de a restabili ordinea și normalitatea cu toate mijloacele și instrumentele legale prevăzute de statul de drept, fără a încerca să obțină capital politic din aceste proteste, așa cum s-a întâmplat în unele cazuri. 

De asemenea, condamnăm ferm invadarea frontierei sudice a UE în orașul spaniol Ceuta, care a avut loc în zilele de 30 și 31 iulie ale acestui an, precum și încălcarea acestei frontiere care a rezultat din aceasta, în măsura în care aceasta constituie un atac la adresa integrității teritoriale și a suveranității unui stat membru al UE. De asemenea, deplângem inacțiunea autorităților competente ale Guvernului spaniol, precum și utilizarea fluxurilor de migrație ilegală ca instrument de război hibrid îndreptat împotriva stabilității și securității unui stat membru al UE, și susținem ancheta judiciară independentă în curs, menită să stabilească responsabilitatea pentru planificarea, executarea și obiectivele acelui atac, precum și pentru reacția la acesta în Spania.

În cele din urmă, întrucât ne reunim în Insulele Canare, nu putem să nu menționăm imigrația ilegală masivă, cu sosirea zilnică a cayucourilor și a altor ambarcațiuni care transportă sute de migranți ilegali pe țărmurile statelor membre costiere ale UE. În fața tragediei umane pe care o reprezintă această situație, este imperativ să se aplice cu strictețe instrumentele juridice în vigoare la nivelul UE, și anume Pactul privind migrația și azilul și Regulamentul privind returnarea, pentru a preveni sosirea fluxurilor masive de migranți în situație de neregulă, încurajate de rețelele criminale care se ocupă cu traficul de persoane; din păcate, aceste instrumente juridice nu sunt aplicate în mod uniform în toate statele membre.

Întocmit la Santa Cruz de Tenerife, joi, 29 octombrie 2026.

Următorii parlamentari semnează prezenta declarație:

Componenta europeană: Gabriel Mato (Spania — PPE), Esteban González Pons (Spania — PPE), Herbert Dorfmann (Italia — PPE), Elena Nevado Del Campo (Spania — PPE), Davor Ivo Stier (Croația — PPE), Raúl De La Hoz Quintano (Spania — PPE), Esther Herranz (Spania — PPE), Rosa Estarás Ferragut (Spania — PPE), Antonio López-Istúriz White (Spania — PPE), Borja Giménez Larraz (Spania — PPE), Ilia Lazarov (Bulgaria — PPE), Markus Ferber (Germania — PPE)

Componenta latino-americană: deputatulJuan Martín Rodríguez (Uruguay), senatorul Marko Cortés (Mexic), senatorul Luciano Cruz-Coke (Chile), deputata June Bohórquez (Ecuador), deputatul Mario Herrera (Bolivia), deputatul Óscar Darío Pérez (Columbia), senatorul Alfred Sneek (Aruba), deputatul Jorge Cavoli (Republica Dominicană), deputatul Maali del Pomar (Peru), senatorul Manuel José Ossandon (Chile), deputatul Conrado Rodríguez (Uruguay), deputatul Rafael Rodríguez (Ecuador), senatorul Sergio Gahona (Chile), deputatul Pedro Casanova (Peru), deputatul Cristian Araya (Chile), deputata Nathaly Solares (Bolivia), deputatul Sergio Bobadilla (Chile), senatoarea Liliana Benavides (Columbia) și deputatul Daniel Marañon (Bolivia).