Viitorul politicii de coeziune

INTRODUCERE

De ce avem nevoie de politica de coeziune, în prezent și în viitor?

Grupul PPE sprijină politica de coeziune ca politică structurală ce promovează creșterea și dezvoltarea economică în toate regiunile UE, conform obiectivelor strategiei Europa 2020, și ca instrument cheie al UE pentru investițiile în economia reală. Politica de coeziune este expresia solidarității europene, prin care sunt reduse discrepanțele economice, sociale și teritoriale. Este de asemenea o adevărată politică a propriilor interese comune, și anume acelea de a asigura locuri de muncă și de a stimula creșterea economică peste tot în Europa, fără a exclude vreo regiune.

Investițiile publice au scăzut în mod considerabil din cauza datoriei suverane și a crizei financiare, iar fondurile ESI și respectivele lor cofinanțări naționale devin principalul instrument de investiții publice, având un impact direct asupra vieții cetățenilor. Politica de coeziune contribuie în mod consistent la o creștere economică inteligentă, sustenabilă și favorabilă includerii, care va continua să aibă valoare adăugată și după 2020. Toate acestea evidențiază importanța unei legături apropiate între politica de coeziune și îndeplinirea obiectivelor comune europene.

Politica actuală de coeziune

Puncte forte: cadru de politici orientate spre performanță

Grupul PPE a jucat un rol hotărâtor în conceperea politicii de coeziune pentru 2014-2020 și sprijină cu tărie concentrarea tematică, prin care investițiile sunt concentrate pe obiective și priorități specifice ce corespund unor indicatori de performanță și obiective stabilite în mod expres pentru acel domeniu, în așa fel încât politica de coeziune să devină o politică orientată spre performanță.

Salutăm utilizarea unor indicatori comuni de realizare, care transmit informația ce poate fi agregată la nivel UE pentru toate programele și pot astfel oferi o bază pentru raporturile privind investițiile. Insistăm asupra necesității de a îmbunătăți aceste raporturi referitor la calitatea datelor privind acești indicatori comuni de realizare.

Grupul PPE subliniază că rezerva de performanță care a intrat în vigoare în cadrul actual ar putea îmbunătăți punerea în aplicare a programelor operaționale ale politicii de coeziune, dar ar fi necesară o examinare mai detaliată a momentului alocării sale.

Preocupări

Cadrul de reglementare 2014-2020 a fost adoptat abia la sfârșitul anului 2013 din cauza negocierilor îndelungate și a acordului târziu privind CFM. Prin urmare, programele operaționale nu au putut fi adoptate la timp și, pentru a nu fi pierdut, un număr mare de credite a trebuit să fie transferat din 2014 în 2015.

Suntem îngrijorați de demararea lentă în ce privește punerea în aplicare a programelor operaționale ale politicii de coeziune, care a afectat adoptarea de politici pe teren. Credem că este imperativ să știm care este stadiul actual în ce privește punerea în aplicare; prin urmare solicităm un Portal de date deschise îmbunătățit și mai cuprinzător, care ar trebui actualizat în timp real.

Punerea în aplicare întârziată crește de asemenea riscul de reîntoarcere la un număr excesiv de ridicat de restanțe la plăți începând cu 2017. Adoptarea multor programe operaționale prin procedura de reportare și transferul creditelor de angajament care nu au fost alocate în 2014 pe 2015 crește în mod semnificativ riscul de dezangajare pentru 2018.

Grupul PPE își exprimă de asemenea îngrijorarea privind desemnarea greoaie a programelor operaționale de către autorități, ceea ce teoretic nu împiedică începerea punerii în aplicare, dar împiedică executarea plăților intermediare care contribuie în mod esențial la începerea investițiilor.

Propuneri de acțiune urgentă

Fără a obstrucționa planificarea pe termen lung a politicii de coeziune, solicităm Comisiei să prezinte propuneri legislative adecvate pentru cea de a doua parte a perioadei de programare.

• Grupul PPE sprijină stabilitatea normelor, care ar trebui schimbate doar în mod selectiv, unde și când este neapărată nevoie.
• Trebuie analizate noi mijloace de simplificare pentru a reduce din sarcina administrativă pentru autorități și beneficiari, și pentru a crește accesibilitatea fondurilor:

• reducerea formalităților administrative, a timpului și a cheltuielilor prin reducerea numărului documentelor solicitate și prin reducerea procedurilor de evaluare/aprobare/contractare;
• îmbunătățirea e-coeziunii;
• reducerea și optimizarea activităților de control, monitorizare și informare în statele membre, și anume prin digitalizarea sporită și standardizarea procedurilor;
• reducerea cerințelor privind datele și informațiile pentru beneficiari în procesul de candidatură și reducerea cerințelor pentru păstrarea documentelor la dosar la sfârșitul unui proiect;
• armonizarea în măsura posibilului a normelor privind finanțarea încrucișată;
• norme mai explicite privind instrumentele financiare;
• reguli mai clare privind cum pot fi combinate normele referitoare la fondurile ESI și cele referitoare la ajutoarele de stat;
• simplificarea normelor financiare ale UE;
• diferențierea clară dintre fraudă și eroare.
• Pentru a crește nivelul de receptivitate la dezvoltările socioeconomice trebuie luată în considerare mai multă flexibilitate în ce privește procedurile de modificare a programelor operaționale.
• Trebuie evitate conflictele dintre normele financiare naționale și cele la nivelul UE. În caz că apar astfel de conflicte, prevalează normele financiare ale UE.
• Nivelul creditelor de plată stabilit în procedura bugetară anuală trebuie să răspundă nevoilor ce decurg din angajamentele trecute, mai ales spre sfârșitul perioadei, când statele membre înaintează mai multe cereri de plată. Comisia ar trebui să prezinte un plan de plată până în 2023 pentru a evita acumularea cererilor de plată restante.
• Creditele dezangajate ca urmare a nepunerii în aplicare totale sau parțiale a acțiunilor pentru care au fost alocate ar trebui să fie puse din nou la dispoziția bugetului UE și mobilizate de către autoritatea bugetară în cadrul procedurii bugetare anuale.
• Solicităm flexibilitate în ce privește alocarea rezervei de performanță, care ar trebui să aibă loc mai devreme pentru programele care și-au atins obiectivele și au parcurs toate etapele.
• Capacitatea administrativă trebuie crescută în mod constant; în acest sens, trebuie exploatate soluții de e-guvernare funcționale și flexibile.
• În ideea consolidării autorităților naționale și regionale, trebuie să i se acorde un rol mai important Comisiei în ce privește sprijinirea și consilierea administrațiilor statelor membre înainte de începerea punerii în aplicare a programelor.
• Trebuie acordată o importanță mai mare formării administrațiilor. Directorii agențiilor de plăți/ autorităților de plată la nivel regional ar trebui formați și acreditați de către Comisie.
• Pentru a maximiza impactul investițiilor ar trebui consolidate coordonările cu alte politici și instrumente, inclusiv cu Orizont 2020, cu FEIS și cu alte instrumente financiare; principiul de bază ar trebui să fie o abordare egală din punct de vedere al tratamentului cu privire la proceduri, și anume cu privire la normele privind ajutoarele de stat.
• Metodologia pentru specializarea inteligentă ar trebui să devină un model de punere în aplicare a politicii.
• Trebuie consolidată vizibilitatea politicii de coeziune. Pentru a asigura transparența și răspândirea în masă a realizărilor fondurilor, toate prevederile legale cu privire la informare și comunicare trebuie puse în aplicare cu rigurozitate.
• Coerența cu semestrul european trebuie îmbunătățită prin consolidarea legăturii dintre politica de coeziune și recomandările specifice fiecărei țări, în așa fel încât cheltuielile privind politica de coeziune să continue să includă prioritățile definite pentru aceasta. Mai mult, politica de coeziune ar trebui să mențină sprijinul pentru reforme structurale și asistență tehnică.

POLITICA DE COEZIUNE DUPĂ 2020

Grupul PPE pledează cu tărie pentru păstrarea unei politici de coeziune puternice și echilibrate după 2020.

Domeniul de aplicare

• Grupul PPE subliniază că politica de coeziune după 2020 ar trebui să rămână o politică în materie de investiții a UE care să cuprindă toate statele membre și regiunile UE. În același timp, viitoarea politică de coeziune ar trebui să continue să aibă ca obiectiv reducerea discrepanțelor dintre regiunile europene și evitarea unor noi discrepanțe, în temeiul articolului 174 din Tratat (TFUE). Repetăm că este necesară găsirea unui echilibru adecvat între aceste două obiective complementare.
• Pentru a maximiza producția pe teren, instrumentele financiare ar trebui să fie mereu adaptate și complementare fondurilor.
• Grupul PPE sprijină prelungirea abordării cu obiective tematice și crede că în afară de obiectivele care reflectă prioritățile politice actuale ale UE, este necesar un obiectiv teritorial specific pentru a consolida dezvoltarea integrată a zonelor urbane și rurale.
• Clasificarea regiunilor în viitoarea politică de coeziune ar trebui să rămână de tip NUTS II, fără a exclude posibilitatea de a folosi clasificarea de tip NUTS III pentru anumite priorități selectate.
• Ar trebui să fie continuat sistemul actual de categorii de regiuni - mai puțin dezvoltate, de tranziție și regiuni mai dezvoltate. Crearea categoriei de „regiuni în tranziție” și-a demonstrat relevanța. Această categorie ar trebui menținută. Solicităm în același timp indicatori mai preciși pentru a măsura performanța.
• În viitor, partea de politică de coeziune în bugetul total al UE ar trebui menținută.

Gestiunea partajată

• Grupul PPE sprijină o abordare reformată privind gestiunea partajată pentru fondurile ESI în perioada de după 2020 și solicită mai multă flexibilitate din partea statelor membre cu privire la schimbările în programele operaționale și tratamentul diferențiat al programelor operaționale în funcțiile de criteriile relevante de risc.

Simplificarea

• Pentru a reduce din sarcina administrativă, crește securitatea juridică și explora complet potențialul politicii de coeziune ca politică ce aduce rezultate concrete, grupul PPE solicită:

• Adoptarea la timp a tuturor normelor de gestionare și control înainte de începutul noii perioade de finanțare;
• Un „nu” clar și cu forță juridică obligatorie pentru orice efect retroactiv al noilor norme, inclusiv pentru aplicarea orientărilor Comisiei;
• Păstrarea normelor de gestionare și control pe parcursul perioadelor de finanțare. Schimbarea constantă a normelor la fiecare șapte ani provoacă incertitudine, întârzieri și erori;
• Limitarea normelor UE, care ar trebui să fie foarte transparente și fiabile, la ce este necesar pentru a îndeplini obiectivele politicii de coeziune. Rolul legiuitorului ar trebui consolidat, iar Comisia ar trebui în mod clar să emită mai puține reglementări și orientări.

Întocmirea bugetului în funcție de performanțe

• Grupul PPE pledează pentru continuarea politicii de coeziune orientate către performanță prin utilizarea metodei de lucru de concentrare tematică. Pentru a oferi cea mai înaltă valoare adăugată atât pentru creșterea economică și locurile de muncă, cât și pentru coeziunea economică, socială și teritorială, programele și proiectele trebuie să răspundă priorităților politice și obiectivelor cu cel mai mare potențial efect de pârghie.

• La evaluarea eligibilității proiectelor ar trebui acordată prioritate aspectelor privind dezvoltarea economică combinate cu elemente sociale și teritoriale.
• Pentru ca rezultatele să fie vizibile și ușor de demonstrat, indicatorii de realizare comuni pentru fonduri trebuie menținuți.
• Orice excedent provenind din execuția redusă a bugetului UE sau din amenzi ar trebui să fie înscris în bugetul UE ca venit suplimentar. Dezangajările apărute în urma neaplicării totale sau parțiale a acțiunilor pentru care au fost alocate ar trebui să fie din nou accesibile în bugetul UE. Grupul PPE invită Comisia să elaboreze propuneri adecvate în această privință.
• Politica de coeziune ar trebui să devină mai orizontală. Specializarea inteligentă ar trebui să fie mecanismul principal în procesul de coeziune, facilitând cooperarea dintre regiunile mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate, dintre zonele urbane și cele rurale și facilitând integrarea UE.
• Pentru a ajunge la o creștere economică puternică, inteligentă, sustenabilă și favorabilă includerii în UE, trebuie asigurat un grad sporit de complementaritate în punerea în aplicare a fondurilor politicii de coeziune și a investițiilor Orizont 2020 în toate regiunile, sprijinind o absorbție ce se bazează pe inovație.
• Ar trebui să evaluăm rezultatele, inclusiv creșterea PIB-ului pe baza fondurilor UE, și să luăm măsurile necesare.

Punere în aplicare - flexibilitate și disciplină

• Grupul PPE este în favoarea unei solide gestiuni financiare. Trebuie asigurată o anumită flexibilitate pentru punerea în aplicare a fondurilor în condițiile unei gestiuni partajate, dar statele membre ar trebui să-și asume o responsabilitate mai mare pentru modul în care sunt cheltuiți fondurile UE. Succesul gestiunii partajate nu depinde doar de UE, ci mai ales de eforturile făcute de statele membre. Prin urmare solicităm aplicarea „declarațiilor naționale” pentru a ne asigura că responsabilitatea politică în gestiunea fondurilor UE este asumată de către autoritățile naționale și regionale.
• Este necesară o diferențiere clară între greșeli, nereguli și fraude deliberate, iar Comisia trebuie să se asigure constant că sumele care nu sunt plătite la timp vor fi recuperate, conform principiului proporționalității.
• Cerem Comisiei să instituie pentru statele membre, la cinci ani după completarea proiectului, un sistem de informare referitor la situația operațiilor completate, sprijinite prin fonduri ESI.

Instrumente financiare

• Instrumentele financiare pot oferi soluții pentru anumite provocări, dar nu pot deveni singura metodă de punere în aplicare pentru politica de coeziune, dat fiind că unele proiecte au mai degrabă nevoie de subvenții. Grupul PPE este favorabil găsirii unui echilibru potrivit între cele două. Instrumentele financiare ar trebui promovate când au valoare adăugată, însă este important să se mențină o serie de instrumente pentru toate regiunile (oricare ar fi categoria lor) pentru a putea alege procesele de punere în aplicare cele mai eficiente și care corespund cel mai mult priorităților și necesităților.

Calendarul propunerilor Comisiei

• Pregătirile pentru noile reglementări privind politica de coeziune trebuie terminate suficient de devreme pentru a evita întârzieri în punerea în aplicare a noii politici. Grupul PPE le cere atât legiuitorilor, cât și Comisiei, să se asigure că acestea vor fi adoptate până la sfârșitul anului 2018.
• În contextul duratei CFM, trebuie luată în considerare natura multianuală a politicii de coeziune, fie prin asigurarea menținerii perioadei de șapte ani, fie prin asigurarea unei perioade de programare 5+5 cu o revizuire a politicii la jumătatea perioadei.

Alte recomandări pentru viitoarea politică de coeziune

• În prezent, PIB-ul este folosit ca indicator pentru alocarea fondurilor. Pentru noua perioadă de programare trebuie examinată posibilitatea de a lua mai mulți indicatori în considerare.
• Ocuparea forței de muncă, includerea socială, găsirea de soluții la provocarea demografică și sprijinirea economiei circulare trebuie de asemenea să reprezinte priorități pentru politica de coeziune. Mai mult ca niciodată sunt necesare acțiuni și finanțare pentru a combate șomajul în rândul tinerilor în regiunile vulnerabile.
• Pentru perioada 2014-2020 s-a stabilit că un cuantum de 2,8% din fonduri va fi alocat Cooperării teritoriale europene. Dată fiind valoarea sa adăugată, această sumă trebuie mărită.
• Trebuie păstrate măsurile specifice pentru regiunile ultraperiferice.
• Grupul PPE sprijină puternica dimensiune urbană a politicii de coeziune. Multe provocări economice, sociale și de mediu pot fi soluționate cel mai ușor în mod direct de către orașele europene. Viitoarea politică de coeziune ar trebui să-și consolideze sprijinul direct față de guvernele locale printr-o finanțare mai bună și prin instrumente potrivite pentru dezvoltarea teritorială.